You are currently viewing Fast fashion-ul și impactul negativ pe care-l are  asupra omenirii și mediului

Fast fashion-ul și impactul negativ pe care-l are asupra omenirii și mediului

În urmă cu puțin timp, un număr consistent de ong-uri, asociații, precum și de persoane publice, atât din România, cât și din Europa, au transmis o scrisoare deschisă Parlamentului European, prin care solicitau adoptarea de urgență a unor măsuri la nivel european în privința stopării consumerismului, în special în ceea ce privește moda, dar și reglementări legate de fast fashion, acest fenomen economic devenind în ultima vreme un real pericol atât pentru mediu, cât și pentru societatea omenească.

Printre semnatari ne bucurăm s-o regăsim și pe Manuela noastră, care nu numai că este o susținătoare și o promotoare a upcyclingului, dar este și o activistă în ceea ce privește protecția animalelor și mediului.

Redăm mai jos scrisoarea integral, precum și lista de semnatari din Europa

Scrisoare deschisă către Parlamentul European

Stimați membri ai Parlamentului European, noi, tineretul Europei, susținuți de experți, activiști, decidenți politici și organizații ale societății civile, cerem să luați măsuri imediate asupra problemei urgente fast fashion-ului și impactului său negativ asupra societăților noastre și mediului.

Industria fast fashion a contribuit masiv la crearea unei culturi de risipă și consumerism excesiv, cu modele și colecții noi de haine scoase pe piață într-un ritm alarmant. Acest ciclu inepuizabil de producție consumă cantități foarte mari de resurse și contribuie la degradarea severă a mediului. Această industrie este acum unul dintre cei mai mari poluatori din lume, responsabilă pentru peste 10% din emisiile globale de carbon. Râurile sunt contaminate cu vopsele toxice și microplastice, în timp ce gropile de gunoi sunt pline de haine ce se descompun lent, eliberând substanțe nocive în sol și aer.

Dincolo de impactul asupra mediului, costul de vieți omenești al industriei fast fashion este amețitor. Goana după linii de producție tot mai ieftine a dus la exploatarea a milioane de muncitori în țări în curs de dezvoltare și nu numai. Acești oameni, de cele mai multe ori femei și copii, muncesc în condiții nesigure pentru salarii care nu permit o viață decentă, privați de drepturi și siguranță. Este inacceptabil ca, în secolul 21, să tolerăm în continuare sclavia modernă în numele modei.

Fast fashion-ul încurajează o cultură a consumerismului excesiv și a supraproducției. Suntem asaltați cu mesajul conform căruia valoarea noastră constă în urmărirea ultimelor trenduri, ceea ce duce la un ciclu constant de cumpărare și aruncare. Această cultură a consumului de unică folosință nu numai că epuizează resursele planetei, dar și compromite valorile calității și longevității produselor pe care le cumpărăm. Trebuie să ne îndepărtăm de mentalitatea de consumerism și să ne orientăm către una de cumpărare responsabilă, sustenabilă și durabilă.

Acum este momentul schimbării. Cu vocea colectivă a tinerilor europeni și cu sprijinul societății civile, cerem Uniunii Europene să redefinească industria fast fashion-ului astfel încât să respecte atât oamenii, cât și planeta, sau să îi interzică accesul pe piața europeană. 

Cerem guvernanților și oficialilor UE să ia măsuri imediate pentru a adresa efectele nocive ale fast fashion-ului. Cerem:

  1. Includerea interzicerii reclamelor companiilor de fast fashion în Pactul Ecologic European pentru a descuraja comportamente de consum nesustenabile. 

Această restricție ar obliga companiile producătoare de fast fashion să își remodeleze modelul de afacere, dacă doresc să își promoveze produsele în Uniunea Europeană. Trebuie să includă atât reclamele din spațiile publice fizice, cât și online (inclusiv influencerii care promovează aceste produse în social media).

Pentru a sprijini acest efort și a-i asigura eficiența, această măsură trebuie însoțită de:

  1. Combaterea practicilor de greenwashing prin susținerea Directivei Green Claims, care impune ca toate afirmațiile legate de mediu să fie validate științific de către experți independenți.

Această directivă asigură credibilitatea declarațiilor legate de mediu conform unor date științifice. Prin impunerea unor standarde stricte de validare, scopul directivei este să elimine practicile de greenwashing și să promoveze transparența. Această măsură va proteja consumatorii de afirmații false și va încuraja companiile să adopte practici care sunt sustenabile în mod real.

  1. Definirea companiilor de fast fashion prin reglementarea producției de îmbrăcăminte, prin stabilirea unui plafon de patru colecții pe an cu un număr de trei lansări per companie.

Acest plafon identifică companiile de fast fashion și controlează producția excesivă. Companiile care depășesc aceste limite vor fi clasate drept fast fashion și li se va interzice publicitatea. Această măsură este concepută pentru a împiedica companiile să își extindă colecțiile doar pentru a urma anumite trenduri și a adopta modelul profitabil fast fashion. Prin încetinirea ritmului de producție și consum, scopul este să adreseze și să combată  consumerismul excesiv și să promoveze o industrie a modei mai sustenabilă.

  1. Impunerea Statelor Membre să aplice penalități companiilor de fast fashion care depășesc aceste limite pentru a reduce supraproducția. 

Împreună cu plafonul anual de lansare de colecții per companie, reducerea progresivă a producției se aliniază cu obiectivele definite în Acordul de la Paris. Revenirea la patru colecții pe an care ar încetini producția și consumul în industria modei, ar trebui să fie un obiectiv promovat de către Uniunea Europeană. Mai mult decât atât, ar fi necesară introducerea unui sistem bonus/malus, similar modelului francez, iar supraproducția, care duce adesea la degradarea mediului și abuzuri ale drepturilor omului, ar trebui să fie penalizată, cu amenzi redistribuite pentru a sprijini economic companiile sustenabile.

Semnatari,

Tinerii Europei

Organizații semnatare,

A.R.T. Fusion

ALDA – Association Europeene Pour la Democratie Locale

Balkan Idea Novi Sad Udruzenje

Associazione Centro Ricerche e Attivita – Crea Onlus

Suomen Rauhanpuolustajat Ry Fredskamparna I Finland Rf Suoma Rafibealusteaddjt Rs

Sloga Platforma Nevladnih Organizacij Za Razvoj, Globalno Ucenje In Humanitarno Pomoc

Eine Weltz Netz NRW EV

Teatro Metaphora – Associacao de Amigos Das Artes

Eclosio

Asociația HaicuBicla

Asociația REPER 21

Asociația Bankwatch România

Cătălin Teniță – Deputat Partidul REPER

Agent Green, Gabriel Paun

Asociația Între Vecini

Fundația Eco-Civica

Asociația Institutul pentru Dezvoltare Locală – Think Global, Act Local (UrbanizeHub)

Greenpeace Romania

ViitorPlus – asociatia pentru dezvoltare durabila

Asociatia “Mission 4 Life”

Asociația MaiMultVerde

Grupul Initiativa Civica Bucurestii Noi

Manuela Mureșan – Consilier Municipal București

Asociația Părinți de Cireșari

FEMNET e.V., Germany

Verband Entwicklungspolitik Niedersachsen e.V., Germany

green.fair.fashion frau & herr toebben (Fair Fashion Online Shop), Germany

Organization of creative grouping OOCG, Serbia

Citizens’ Association “Vision” Pirot, Serbia

Omadinski centar Brus, Brus, Serbia

SINHRO Hub, Pancevo, Serbia

Greenpeace Romania

ViitorPlus – asociatia pentru dezvoltare durabilă, Romania

Asociatia “Mission 4 Life”, Romania

Asociația MaiMultVerde, Romania

Grupul Initiativa Civica Bucurestii Noi, Romania

Manuela Mureșan – Consilier Municipal București, Romania

Asociația Părinți de Cireșari, Romania

Maria Ohisalo, MEP, Group of the Greens/European Free Alliance, Finland

FAPAS – Associação Portuguesa para a Conservação da Biodiversidade, Portugal

Associação Womaniza-te, Portugal

Junta de Freguesia de Câmara de Lobos, Portugal

Clube Desportivo Garachico, Portugal